25 de grame de fericire oleh Massimo Vacchetta

„Ai putea s? te ocupi de el dou? zile?” A?a începe prietenia dintre Massimo, un medic veterinar, ?i un mic arici orfan. Puiul de arici nu are mai mult de cîteva zile, e în întregime rozaliu ?i poart? pe spate o coroan? de ace albe ?i moi, cam zbîrlite. Cînt?re?te doar 25 de grame ?i plînge înceti?or: îi e foame sau frig, ori poate se simte singur. Iar plînsul acela, atît de dezn?d?jduit, îl îmblînze?te pe Massimo, îl face s?-?i uite apatia ?i tabieturile. Astfel, Ninna – chiar a?a, pentru c? micul arici se dovede?te a fi femel? – îi schimb? via?a. E curioas? ?i imediat ce adulmec? noutatea iese din ascunzi?; este juc?u?? ?i se distreaz? r?sturnînd cu nasul vasul cu ap?; e afectuoas? ?i îl linge înnebunit? de bucurie dup? o lung? absen??. Dar este ?i animal s?lbatic ?i are nevoie de libertate: cu?ca devine tot mai strîmt? pentru ea ?i fericirea o a?teapt? afar?, în p?dure... Massimo Vacchetta poveste?te în cartea lui despre aceast? extraordinar? întîlnire care l-a ajutat s? dep??easc? o perioad? întunecat? ?i i-a dat un nou scop în via??: s? deschid? un centru de reabilitare pentru arici, o specie amenin?at? de neaten?ia noastr?, ?i s? ajute exemplarele în pericol.